Responsabilităţile convenite ale DMCSEE au fost grupate în obiective ale proiectului. Cele 8 obiective sunt sintetizate mai jos.

1. Evaluarea datelor disponibile pentru un sistem eficace de monitoring şi avertizare timpurie. Cunoştiinţele cu privire la capacitatea instituţională curentă a ţărilor membre la DMCSEE în domeniul monitorizării şi avertizărilor timpurii, evaluarea riscului, prevenirea şi reducerea efectelor secetei, sunt limitate. Ca un prim pas în această privinţă, DMCSEE va realiza o evaluare a capacităţii instituţionale în aceste ţări, inclusiv a datelor cu carcater general, disponibile. De asemenea, pentru a proiecta o bază de dată corespunzătoare, DMCSEE va urmări asigurarea omogenităţii şi controlului calităţii datelor colectate.

2. Evaluarea şi selectarea celor mai eficace şi de încredere indicatori de evaluare a secetei. O metodologie comună pentru evaluarea secetei va fi adoptată pe baza experienţei deja dobândite şi de disponibilitatea de date. O evaluare a fenomenelor de secetă înregistrate până în prezent, precum şi a impactului acestora, cu referire specială la cele socio-economice, este de asemena parte integrantă a acestui obiectiv.

3. Evaluarea riscului la secetă. Identificarea actorilor interesaţi, precum şi a nevoilor acestora, reprezintă un prin pas în atingerea acestui obiectiv. Evaluarea riscului la secetă se va face pentru regiunea în discuţie pe baza unei metodologii anume. Scopul principal al acestei măsuri este de a identifica principalele impacte de ordin economic, social şi de mediu ale secetei. În continuare vor fi analizate rezultatele acestei evaluări, se vor selecta cele mai importante efecte ale secetei care necesită acţiuni de combatere, şi se vor explicita acţiunile şi măsurile necesare. Analiza vulnerabilităţii la secetă va fi realizată la nivelul întregii regiuni. Hărţile riscului la secetă şi a vulnerabilităţii la secetă sunt printre cele mai importante sarcini ale DMCSEE, cel puţin în stadiul incipient de activitate. Cunoscând riscul şi vulnerabilitatea, DMCSEE va fi în măsură să ofere consultanţă tehnică pentru îmbunătăţirea politicilor privind managementul acesteia.

4. Identificarea nevoilor de pregătire şi perfecţionare. O importanţă crucială în primele stadii ale acestui proces îl are evaluarea capacităţii ştiinţifice, operaţionale şi instituţionale existente la nivel naţional şi sub-regional. DMCSEE va căuta să compileze aceste informaţii prin schimburi cu servicille de meteorologie şi hidrologie, precum şi cu alte organizaţii din regiune, şi va conduce activitatea de identificare a seminarelor, atelierelor de lucru şi conferinţelor destinate îmbunătăţirii capacităţii instituţionale în ţările membre pe baza unei abordări de management a riscului la secetă. Schimburile şi interacţiunile la nivel ştiinţific vor fi parte integrantă a dezvoltării DMCSEE.

5. Dezvoltarea şi implementarea unui sistem de comunicare a datelor cu privire la managementul secetei. Un obiectiv important al DMCSEE este dezvoltarea şi implementarea unui sistem de comunicare a datelor de management a secetei către utilizatorii finali şi alţi factori interesaţi. O măsura imediată este dezvoltarea unei pagini de Internet care asigură utilizatorilor finali acces la produsele DMCSEE şi la cele disponibile în ţările membre, precum şi legături utile cu paginile de Internet relevante, la nivel regional şi internaţional. Pagina de Internet va conţine şi informaţii cu privire la misiunea, obiectivele şi activităţile DMCSEE, inclusiv cele referitoare la posibilităţile de pregătire profesională, conferinţe şi proiecte de cercetare. Alte canale de distribuire a informaţiei vor fi asigurate utilizatorilor din sud-estul Europei, incluzând mijloacele de informare din Mass-media scrisă şi vorbită (ziare, televiziune şi radio).

6. Dezvoltarea unei reţele ample de experţi şi instituţii care să sprijine activitatea DMCSEE. Pentru a promova şi dezvolta contribuţia DMCSEE în domeniul monitoringului, prognozei, prevenirii şi combaterii secetei, este nevoie de încheierea de acorduri de colaborare, în cadrul unei reţele largi de experţi şi institute de cercetare la nivel european şi internaţional. Din reţea vor face parte organizaţii naţionale şi internaţionale active în domeniul meteorologiei şi monitoringului de mediu, precum şi serviciile naţionale de meteorologie şi hidrologie.

7. Asigurarea fluxului de informaţii şi a feedback-ului utilizatorilor. DMCSEE va dezvolta o strategie de comunicare cu utilizatorii finali de informaţie, într-un format accesibil acestora, degrevat de aspecte deosebit de tehnice. În acest sens, este nevoie de sprijin şi expertiză externă pentru a pregăti documente şi note informative care să folosească un vocabular comun, instrucţiuni clare şi recomandări simple. Chestiunea limbajului trebuie de asemenea luată în considerare.

8. Înfiinţarea DMCSEE ca un organism permanent care să îi asigure funcţionarea durabilă, operativă. Stabilirea statutului legal de perspectivă al DMCSEE, a regulilor şi procedurilor interne de funcţionare, conforme principiului responsabilităţii la nivel internaţional, va fi realizată cu sprijinul asistenţei de specialitate a serviciilor de consultanţă. Pe baza rezultatelor obţinute după primul an de derulare a proiectului, vor fi analizate, prin consultanţă finanţată de ţara gazdă, posibilităţile privind contribuţia în bani şi în natură a fiecărei ţări membre. Tot în acest sens va mai fi propus şi un document privind programul anual de lucru al DMCSEE, după perioada de derulare a proiectului privind înfiinţarea Centrului.